Mulcitul ajută la regenerarea solului și protejează plantele | Revista Practic idei

Mulcitul ajută la regenerarea solului și protejează plantele

Mulcitul ajută la regenerarea solului și protejează plantele

Foto: arhiva Practic-Idei

Svetlana Popescu, București

Dragi cititori,
În discuțiile mele încinse cu prieteni sau cunoscuți, care se mai și ocupă de grădinăreală – unii, grădinărie – alții, a răsărit și problema mulcitului.
Unii dintre ei, cuminți, ascultători, încearcă să probeze la ei în grădină efectele acestei binecuvântate metode de protejare a pământului și culturilor, alții, mai încrezători în cunoștințele proprii, încearcă să țină piept „veneticului orășean”, care îndrăznește să le bage năzbâtii în cap. Surpriza vine când constată cu proprii lor ochi că ceea ce se îndârjeau ei să conteste se dovedește a fi așa cum le ziceam eu.
De aceea vin și zic cu mâna pe inimă, pentru toți cei ce vor să testeze: mulcitul este cea mai eficientă și la îndemână agrotehnologie.
Haideți să ne reamintim câteva dintre beneficiile unei astfel de tehnologii:
împiedică evaporarea apei de la nivelul sistemului radicular;
protejează rădăcinile plantelor de diferențele bruște de temperatură: împiedică încălzirea în exces pe timp de vară și înghețul pe timp de iarnă;
prin folosirea cu discernământ, cu mult cap cu alte cuvinte, a mulciului organic, asigurăm un nivel optim de aciditate a solului;
îmbogățește solul cu substanțe hrănitoare și benefice, îmbunătățindu-i  structura, prin urmare, regenerându-l;
prin mulcire ținem „ostatice” substanțele bune din sol și astfel se împiedică „spălarea” și „vântuirea” lor în urma ploilor, gerului, vânturilor;
înăbușă buruienile, împiedicând dezvoltarea lor, pentru că nu permite pătrunderea luminii (stratul trebuie să fie de cel puțin 7-10 cm);
mulciul organic permite înmulțirea microorganismelor benefice în substrat și le ajută în munca lor neostoită;
protejează plantele de dăunători;
să nu uităm că, amplasat sub diferite culturi decorative, dă grădinii un aspect îngrijit și natural;
tot el împiedică stropirea cu noroi a plantelor pe timp de ploaie sau când udăm grădina;
împiedică formarea mucegaiului la unele culturi: căpșuni, dovleac;
Cu ce mulcim?
Tipuri de mulci
Organic
Bun! Am trecut în revistă câteva dintre beneficiile acestui mod de protecție, hrănire și decorare a grădinii. E vremea să înșirăm drept exemple câteva tipuri de mulci organic:
Compostul de grădină – reacție neutră – de departe lider între „mulcitori”, chiar mai bun decât bălegarul. Conține substanțe hrănitoare, mai ales fosfor, îmbunătățește structura solului, apără de supraîncălzire sau răcire excesivă (îngheț).
Bălegarul bine maturat – reacție slab alcalină – (de multe ori se preferă în combinație cu paie macerate) – în calitate de strat de mulcire e recomandat să stea laolaltă cu stratul de suprafață de pământ, pentru că altfel se prăpădesc bunătate de substanțe hrănitoare, mai ales azotul. Deci: bălegarul se înglobează în pământ, altfel, degeaba îl împrăștiem!
Iarba cosită, bogată în azot, este cel mai des și la îndemână material folosit pentru mulcire. Înainte de a fi împrăștiată pe locurile alese, este bine s-o ținem o vreme să se „zvânte”, adică să se mai ofilească sau chiar să se usuce. De ce? Pentru că există pericolul să intre prea repede în procesul de descompunere. Mai mult chiar, se va împrăștia în strat subțire, de cel mult 8 cm, altfel va duce la supraîncălzirea substratului și nu ne dorim așa ceva, mai ales pe timp de vară. Pe lângă iarba cosită sunt bune și buruienile, pe care, de asemenea, le lăsăm să se ofilească, dar atenție, în niciun caz nu folosim buruieni înflorite sau, și mai grav, care au legat deja semințe, pentru că vă veți trezi cu o grădină plină de buruieni!
Paie mărunțite – prin descompunere înghit azotul din substrat – ca strat de mulcire ajută mult, dar din nefericire conțin și semințe de buruieni, deci va trebui să fim atenți ca înainte de împrăștiere să scuturăm stratul de paie pe o folie, nu să-l vânturăm, deoarece, după cum vă aminteam, intervine treaba cu blestemul semințelor. Ca și în cazul rumegușului, talașului, cojii de copac, trebuie avut grijă să adăugăm îngrășământ ce conține azot: cenușă, făină de oase, zeamă de urzici, „apă” de gunoi de grajd sau de păsări.
Rumegușul și talașul – reacție slab acidă – fiecare este foarte indicat pentru culturile de legume și fructe perene. Să ne abținem de la utilizarea lor la culturile anuale, deoarece, după recoltare, se vor amesteca cu substratul de pământ și în timp determină creșterea acidității, sărăcirea în azot și deteriorarea stratului fertil. Se utilizează împreună cu apa de bălegar, cenușă, făină de oase, „apă” de gunoi de păsări.
Coaja de copac, țandără de lemn – reacție ușor acidă. Le utilizăm mai mult în calitate de strat decorativ de acoperire pentru a nu lăsa gol niciun petic de  pământ.
De preferat ca țandărele de lemn (așchiile) să aibă între 1 și 5 cm. Este un material de mulcire foarte potrivit pentru arbuștii și pomii fructiferi, dar și pentru cei decorativi. Cu o astfel de păturică cel mai bine se simte zmeura. Nu uitați combinația de îngrășământ aducător de azot.
Cele provenite de la conifere (fie coajă, fie țandără) ar fi bine să stea o vreme la compostare, cam un an, înainte de a le utiliza în grădină (cauza sunt rășinile pe care le conțin în cantitate considerabilă).
Cetina (acele) de conifere – reacție acidă. De departe cel mai potrivit material pentru căpșuni, chiar mai potrivit decât paiele. Răspândită printre rânduri împiedică atacul și difuzarea putregaiului cenușiu, iar după ploaie fructele rămân curate. De preferat să se folosească doar pentru culturile/plantele acidofile (rhododendroni, hydrangeea-hortensia, merișor, afin, răchită).
Turba – reacție acidă – protejează solul de razele soarelui, păstrează umiditatea. Sub stratul de turbă nu se formează  crustă și, datorită culorii închise a materialului, regimul de temperatură este apropiat de cel ideal pe timp de vară. Nu este indicat pentru o mulcire totală și se folosește cu predilecție pentru culturile/plantele acidofile.
Mranița de frunze – reacție neutră spre slab acidă – suficient de bogată în substanțe nutritive;
Ziare (alb/negru), hârtie de împachetat, carton, ambalaje diverse – este bine să fie folosite drept suport pentru alte materiale de mulcire, de preferat organice, iarbă, mraniță de frunze. Niciodată nu se folosesc ca atare, deoarece trag toată umiditatea din sol.
Coaja de ou – bună și în lupta cu limacșii și melcii
Coaja de nucă – este bună, dar atenție, are un conținut crescut de iod
Resturile de la producția de bere (hamei) – extrem de hrănitoare, dar nu în exces
Compostul de miceliu – reacție alcalină
Zațul de cafea – reacție acidă
Resturile vegetale (masă verde mărunțită), leguminoase (mazăre, bob, fasole), foarte bogate în azot, plante medicinale și aromatice (alungă dăunătorii)
Coaja de la boabele de cacao, mai aparte, ce-i drept, dar foarte bogată în azot numai că este extrem de toxică pentru câini mai ales.
Anorganice
Pietriș, spărtură de piatră, marmură, calcar, piatră decorativă, keramzit, argilă expandată – arată foarte bine printre plantele decorative, conifere, arbuști decorativi. Atenție însă, pe lângă plantele acidofile spărtura de calcar face ravagii! Este bine ca stratul să fie aplicat mai întâi peste un material geotextil, care lasă să treacă aerul și apa.
Folia și materialul geotextil, mai ales cel din urmă sunt eficiente pentru plantele tinere. Materialul geotextil este foarte util la culturile de căpșuni, legume, pentru că permite trecerea aerului și a apei către rădăcini și, totodată înăbușă buruienile și nu le permite dezvoltarea.
Stratul de mulci este un excelent păstrător al umidității substratului la nivelul sistemului radicular al plantelor.
Dar trebuie avut în vedere ca la udare să folosim o cantitate mult mai mare de apă decât în cazul udării pământului neacoperit, deoarece trebuie udat și stratul de mulci și substratul de sub el. Pe timp călduros și/sau secetos se recomandă udarea mai rar, dar mult mai intens.
Când și cum mulcim?
Când
Primăvara, mai târziu, după ce s-a mai încălzit oleacă pământul, este cea mai potrivită perioadă pentru mulcirea culturilor. Sub nicio formă nu împrăștiem strat de mulci pe un pământ încă rece!
Stratul de mulci va păstra pământul cu 2-3 grade Celsius mai rece decât cel neacoperit. În consecință, lăsați câteva zile bune să se încălzească suficient pământul. Pentru grăbirea încălzirii pământului în vederea formării de brazde cu semănături timpurii putem recurge la o metodă simplă: acoperim cu folie transparentă porțiunea respectivă și așa împușcăm doi iepuri deodată: substratul se încălzește, ca urmare, semințele de buruieni încolțesc și noi putem ușor, fără efort să le smulgem, lăsând brazda curată înainte de semănare, iar pământul e ușor, afânat și aerisit. O plăcere! E drept că operația trebuie făcută în câteva etape, pentru că semințele de buruieni răsar la diferite intervale de timp.
Toamna, și ea e o perioadă prielnică pentru mulcit, mai bine zis, jumătatea toamnei, atunci când pământul este suficient „adăpat” de ploile de toamnă, iar solul este încă destul de cald. Procedăm ca și la mulcirea din primăvară: pregătim terenul vizat îndepărtând resturile vegetale în urma recoltării, buruienile, presărăm ceva cenușă sau făină de oase (pentru că asimilarea lor se face lent), ca apoi să împrăștiem stratul de mulci. În felul acesta, rădăcinile plantelor sau ale culturilor vor fi ferite de dezgolire, respectiv de îngheț.
Cum
Dacă pământul este mult prea ud, va trebui să mai amânăm mulcirea, pentru că riscăm tasarea lui, în loc să fie ușor și afânat. În consecință așteptăm luna mai (dacă e primăvară) și, dacă vremea se anunță caldă, purcedem de la începutul lunii, iar în cazul în care, așa cum s-a mai întâmplat, vremea rece se menține și la început de lună, așteptăm jumătatea ei, când sigur se va încălzi. Cu alte cuvinte și mai puține: așteptăm să se instaleze vremea caldă.
Întotdeauna lăsăm „spațiu de respiro” între stratul de mulci și tulpină, lăstar, tija plantei.
Cel mai potrivit moment de aplicare/împrăștiere a stratului: după o ploaie bună.
Deoarece, cu timpul, stratul de mulci, prin dezintegrare, se subțiază, avem grijă să-l menținem la grosimea inițială (7-10 cm) adăugând din când în când un strat proaspăt.
Înainte de aplicarea stratului avem grijă să curățăm bine de resturi vegetale, buruieni, gunoaie, apoi udăm, dacă pământul este uscat – altminteri, apa va ajunge cu greu la rădăcini – fie cu apă simplă, fie cu un „compot de urzici”, apoi afânăm și abia la urmă împrăștiem stratul de mulci.
Materialul de mulcire verde, crud (alte materiale decât paie, scoarță de copac, frunze uscate etc.) se aplică în strat subțire (5-8 cm), pentru că, în sens contrar, el va intra în putrefacție mult prea repede și va afecta negativ plantele.
Cel uscat se aplică în strat mai gros (8 – max. 12 cm).
Arbuștii fructiferi se mulcesc de jur-împrejur pe o rază de 40-50 cm, iar pomii fructiferi – pe o rază de 70-80 cm.
În concluzie, dragii mei, acoperind solul cu mulci, mai ales organic, practic facem cea mai bună investiție pe termen lung. Prin dezintegrare, stratul de mulci devine parte complementară de regenerare a structurii pământului. Plantele sunt protejate de factorii distructivi, iar solul are de câștigat printr-un surplus de elemente benefice.
Și ca un ultim mic secret: primăvara stratul de mulcire trebuie să fie de culoare verde, iar pe timp de vară, trebuie să treacă prin fazele „nuanțelor deschise”, lucru posibil doar dacă am utilizat mulci organic crud pus în primăvară. Mulciți, mulciți, mulciți! Și bucurați-vă de beneficii!

Leave a comment

Your email address will not be published.

*



/* */
Burda Romania | Casa de vacanta | Casa lux | Practic Idei | Secretele bucatariei | Revista Ioana
Draga mea pentru copii | Locuinta mea | Carticica practica | Practic sanatate | Practic in bucatarie | miresici.ro
mami.ro | Femeia | parinti.com | Men's Health | FHM | Esquire | Casa si gradina | Story
Marie Claire | National Geographic | ecuisine.ro | Cosmopolitan | Auto Motor si Sport | Harper's Bazaar | alegebona.ro